Prins de febra sarbatorilor de iarna , Radu isi petrece fiecare seara cu anturajul prin Bucurestiul fleoscait , cautand cate un parc ceva mai alb si cu portiuni de zapada virgina . In ajun , iesit in oras la goana dupa cadouri , vede la o trecere de pietoni intr-un autobuz ce oprise la semafor o silueta cu trasaturi cunoscute pe treptele din dreptul usilor . Era Cristina . El ramane blocat si asteapta foarte curios sa vada daca aceasta va cobori la statia urmatoare ce era dupa intersectie . A coborat , grabita intra imediat la o cafenea de peste drum . Gandindu-se ca ea se duce acolo pentru a se intalni cu prietenii ei , isi ia gandul de la faptul de a o suna .
A trecut si ajunul si Craciunul , in schimb a sosit mult ravnita seara de revelion . Cunoscuta pentru tineret si toata pustimea ca seara de dezmat si eliberare , prin mai multe pahare de bairam , de multe alte griji ce au astupat mintile multora in tot timpul anului .
Toata gasca cu care Radu a petrecut de revelion a iesit in fata blocului sa bubuie sticlele de sampanie si sa dea foc la toate petardele si artificiile ce le pregatise pentru momentul trecerii in noul an .
- 10 ! 9 ! 8 ! 7 ! 6 ! 5 ! 4 ! 3 ! 2 ! Unuuu !!! La multi aaani !!!
- La multi ani , ba Raducule ! Tot ce-ti doresti , fratie ! ( un tovaras )
- La multi ani si tie ma ! ( Radu )
- La multi ani !!! Vino sa te pup , iuhuuu ! ( o tipa de la revelion )
- La multi ani , Miky ! ( Radu )
- S-alta data , s-alta data , o s-o facem si mai si...( toti bairamistii lui Radu , pana cand...)
- Ba Radule , aia nu e Cristina , ma ?! Uite ce-o bate ala , ba cohones . ( Ciprian )
- Hai , ma , sa o luam de-acolo ! ( Radu )
- Ce-ai facut , ma ?! Te-ai dilit ? ( Ciprian )
- Nu , ba idiotule , nu ! Zi ! Vi cu mine ? ( Radu )
- Stai , ma , aici ! Nu fi prost . ( Ciprian )
- Bine , ba ! Mersi ! ( Radu luand-o la fuga spre Cristina )
- Ba ! Unde fugi , frate ?! Vrei sa te omoare drogatii aia ? ( Ciprian )
- Hai , ma fatalaule , asa tovaras ii esti tu ? ( tipul ce a gazduit petrecerea )
- Mama , frate... Ma omorati , ma !
Dupa niste injuraturi , mai ales la adresa Cristinei din partea tipului ce o lovea , si dupa insistentele lui Radu si ale prietenilor acestuia , tipii cei duri o lasa balta si o goneste cu mare nesimtire la baietii ce tocmai au scapat-o de ei .
- Hai vino cu mine , mergem aici la un baiat , suntem mai multi din liceu si ne-am strans sa petrecem . Te incalzesti acolo si te mai linistesti . ( Radu )
Cristina doar l-a aprobat dand din cap . Ajunsi sus...
duminică, 26 septembrie 2010
sâmbătă, 25 septembrie 2010
joi, 23 septembrie 2010
Poveste (3)
La o masa , intr-un pub din Bucurestiul vechi , Radu cu Ciprian :
- Ba frate , ai auzit noutatile despre Cristina , "amica" ta ?
( tresarind si ridicand privirea din paharul cu vin fiert ) - Nu ! Ce ?! Ce noutati ?!
- Ho , man , chilleanu` ! Cica ar fi ramas acum , pe iarna , la vreo 3-4 materii , are absente peste limita maxima... nu cred ca trece clasa , si tare mi-e ca o exmatriculeaza .
- De unde stii , tu ma , toate astea ?!
- Bai , esti nebun ?! Pe ce lume traiesti , ma ? Tot liceul stie , si credeam ca tu stiai deja , mai ales ca vorbeati .
- Nu vorbim...
- De ce ? Are gagic ?
- Nu... nu stiu .
- Dar ?
- E , e mai complicat .
- Ma sperii... In fine , nu ma prea intereseaza ciudata aia .
- Da...
- Auzi ?! Ne mai aduci si noua doua pahare ? Cu mai putina scortisoara de data asta daca se poate , te rog !
- Ba frate , ai auzit noutatile despre Cristina , "amica" ta ?
( tresarind si ridicand privirea din paharul cu vin fiert ) - Nu ! Ce ?! Ce noutati ?!
- Ho , man , chilleanu` ! Cica ar fi ramas acum , pe iarna , la vreo 3-4 materii , are absente peste limita maxima... nu cred ca trece clasa , si tare mi-e ca o exmatriculeaza .
- De unde stii , tu ma , toate astea ?!
- Bai , esti nebun ?! Pe ce lume traiesti , ma ? Tot liceul stie , si credeam ca tu stiai deja , mai ales ca vorbeati .
- Nu vorbim...
- De ce ? Are gagic ?
- Nu... nu stiu .
- Dar ?
- E , e mai complicat .
- Ma sperii... In fine , nu ma prea intereseaza ciudata aia .
- Da...
- Auzi ?! Ne mai aduci si noua doua pahare ? Cu mai putina scortisoara de data asta daca se poate , te rog !
duminică, 19 septembrie 2010
Poveste (2)
Cu telefonul cazut , undeva langa pat , si cu televizorul aprins , Radu se trezeste foarte derutat , lundau-i vreo zece secunde sa-si dea seama ce zi e si cat timp mai are pana sa plece la scoala . Intrat pe poarte liceului , o cauta cat mai subtil din priviri pe Cristina . In fiecare pauza , Radu incerca sa afle unde e sau cat mai multe despre motivul care a impiedicat-o sa vina la scoala .
Coincidente sau nu , din punctul asta de vedere , absenta Cristinei , ziua s-a repetat si a doua zi . Destul de panicat si curios , Radu ii scrie seara un mesaj :
" Hey , sper sa fii bine... In caz de ceva , sa stii ca ai ajutorul meu . "
Raspunsul din partea ei s-a lasat asteptat pana in zori , dar in inbox-ul telefonului lui Radu a aparut un singur mesaj de instiintare a emiterii facturii . In dimineata urmatoare , Radu a reusit in sfarsit sa o vada pe Crisitna . A observat totusi niste schimbari la ea , lipsa zambetului , cearcanele si privirea stranie , deseori in gol . Pauzele au trecut rand pe rand , iar Radu nu a reusit sa obtina nici macar o privire din partea Cristinei . S-a creat un moment in viata lui in care avea in fata doua usi si era obligat sa aleaga doar una din ele .
Coincidente sau nu , din punctul asta de vedere , absenta Cristinei , ziua s-a repetat si a doua zi . Destul de panicat si curios , Radu ii scrie seara un mesaj :
" Hey , sper sa fii bine... In caz de ceva , sa stii ca ai ajutorul meu . "
Raspunsul din partea ei s-a lasat asteptat pana in zori , dar in inbox-ul telefonului lui Radu a aparut un singur mesaj de instiintare a emiterii facturii . In dimineata urmatoare , Radu a reusit in sfarsit sa o vada pe Crisitna . A observat totusi niste schimbari la ea , lipsa zambetului , cearcanele si privirea stranie , deseori in gol . Pauzele au trecut rand pe rand , iar Radu nu a reusit sa obtina nici macar o privire din partea Cristinei . S-a creat un moment in viata lui in care avea in fata doua usi si era obligat sa aleaga doar una din ele .
vineri, 17 septembrie 2010
Poveste (1)
- Alo !
- Buna , Cristina , sunt Radu... Radu Mitrache , de la 11 C .
- A... buna .
- Stii... chiar ma bucur ca mi-am facut curaj sa te sun si sa te aud , nu stiu acum cat de incantata esti si tu de apelul meu...
- Radu , am putina treaba . Te sun eu mai tarziu , ok ?
- ...nici o problema .
Dupa week-end , luni , la scoala in a doua pauza , la usa clasei Cristinei :
- Buna , Cristina...esti bine ? Am asteptat vineri pana in noapte tarziu sa ma suni , deja credeam ca ai patit ceva...
- A , da... Am avut de rezolvat niste chestii cu ai mei...scuze .
- Am inteles... Sper sa le fi rezolvat si ca totul e in regula .
- Da da... E totul ok , cred... S-a sunat , hai ca ma duc si eu in clasa ca am mate .
- Ok ok , succes...
Defapt Cristina avea Geografie , "ora de relax" . Ca oricare sosoteala din banci :
- Fata , iti place de Radu de la C ?
- Nu , fata , ce ai ?
- Cristina... Nu ma minti , stii ca sunt prietena ta cea mai buna si nu ne putem ascunde una de cealalta . Asa ca nu ma minti , te rog .
- Nu te mint , Mirela !
- Bine , cum spui tu .
- Bai... Nu pot sa zic ca-mi place... adica e ok tipul , dar stii ca nu e genul meu .
- Ai vazut cum te privea , nu ?
- Da... oarecum... oricum nu-mi pasa .
- Dar , faza cu telefonul care e ? Ati facut schimb de numere ?
- Da... Era el acasa la Ciprian , colega-su ala bun , si Ciprian ma are in lista de mess , iar Radu mi-a zis ca ar vrea sa vorbeasca mai mult cu mine , dar nu-i merge calculatorul sau ceva de genul si m-a intrebat daca nu m-ar deranja sa-i dau numarul...
- A , foarte tare , si ?
- Si... m-a sunat vineri seara , dar eram si putin suparata din cauza alor mei si l-am cam expediat...
- A... urat .
- Mda... Nu e panica .
- Tu stii cel mai bine .
La finalul orelor , Cristina si Radu , doar si-au aruncat doua-trei priviri si au capatat cate un zambet usor . Ajuns acasa , Radu , isi petrece mai mult din jumatate de seara gandindu-se daca sa o caute la telefon pe Cristina...
- Buna , Cristina , sunt Radu... Radu Mitrache , de la 11 C .
- A... buna .
- Stii... chiar ma bucur ca mi-am facut curaj sa te sun si sa te aud , nu stiu acum cat de incantata esti si tu de apelul meu...
- Radu , am putina treaba . Te sun eu mai tarziu , ok ?
- ...nici o problema .
Dupa week-end , luni , la scoala in a doua pauza , la usa clasei Cristinei :
- Buna , Cristina...esti bine ? Am asteptat vineri pana in noapte tarziu sa ma suni , deja credeam ca ai patit ceva...
- A , da... Am avut de rezolvat niste chestii cu ai mei...scuze .
- Am inteles... Sper sa le fi rezolvat si ca totul e in regula .
- Da da... E totul ok , cred... S-a sunat , hai ca ma duc si eu in clasa ca am mate .
- Ok ok , succes...
Defapt Cristina avea Geografie , "ora de relax" . Ca oricare sosoteala din banci :
- Fata , iti place de Radu de la C ?
- Nu , fata , ce ai ?
- Cristina... Nu ma minti , stii ca sunt prietena ta cea mai buna si nu ne putem ascunde una de cealalta . Asa ca nu ma minti , te rog .
- Nu te mint , Mirela !
- Bine , cum spui tu .
- Bai... Nu pot sa zic ca-mi place... adica e ok tipul , dar stii ca nu e genul meu .
- Ai vazut cum te privea , nu ?
- Da... oarecum... oricum nu-mi pasa .
- Dar , faza cu telefonul care e ? Ati facut schimb de numere ?
- Da... Era el acasa la Ciprian , colega-su ala bun , si Ciprian ma are in lista de mess , iar Radu mi-a zis ca ar vrea sa vorbeasca mai mult cu mine , dar nu-i merge calculatorul sau ceva de genul si m-a intrebat daca nu m-ar deranja sa-i dau numarul...
- A , foarte tare , si ?
- Si... m-a sunat vineri seara , dar eram si putin suparata din cauza alor mei si l-am cam expediat...
- A... urat .
- Mda... Nu e panica .
- Tu stii cel mai bine .
La finalul orelor , Cristina si Radu , doar si-au aruncat doua-trei priviri si au capatat cate un zambet usor . Ajuns acasa , Radu , isi petrece mai mult din jumatate de seara gandindu-se daca sa o caute la telefon pe Cristina...
sâmbătă, 11 septembrie 2010
duminică, 5 septembrie 2010
Dragul meu prieten ,
Iti scriu acum cu o luna inaintea vacantei de vara si sfarsitul clasei a treia ca fost tare plin de responsabilitati anul acesta scolar , invatatoarea si mai multi profi ne stiu deja ca pe niste baieti buni si ne numesc intr-un fel ciudat...hai ca am uitat , am un lapsus... a da , ne considera elita clasei si chiar a scolii . Au cam tras de noi cu totul felul de concursuri d'astea la care nu am fost chiar asa straluciti pe cum se asteptau , dar nici nu am dezamagit as putea spune . Nu pot uita olimpiada la romana pe sector , parca , unde am luat locul 3 , iar apoi mi-a cumparat mama o carte : "Cuore" . M-am apucat de citit din ea , stiu ca ajunsesem pe la o suta de pagini , dar am cam uitat de ea in ultimul timp...
Apropo ! E super tare la Club la desen ! Imi plac foarte mult si stiu ca si tie desenele acelea in genul vitraliilor , proful e foarte marfa si el .
Incepe sa se lege tot mai tare prietenia noastra si sunt sigur ca nimic nu e la intamplare . Abia astept premierea , sa luam amandoi premiul intai si sa inceapa vara . Vor incepe iarasi meciurile noastre de fotbal la Florica in curte , sper sa nu mai facem cioburi nici un geam , sa nu rupem nici o floare sau sa spargem vreun ghiveci si sa ii batem pe toti jucand in echipa .
Hai ca ma striga mama la masa , apoi vin la tine sa iesim la fotbal . 38 ai la interfon , nu ?
Cel mai bun prieten al tau ,
Alex
Apropo ! E super tare la Club la desen ! Imi plac foarte mult si stiu ca si tie desenele acelea in genul vitraliilor , proful e foarte marfa si el .
Incepe sa se lege tot mai tare prietenia noastra si sunt sigur ca nimic nu e la intamplare . Abia astept premierea , sa luam amandoi premiul intai si sa inceapa vara . Vor incepe iarasi meciurile noastre de fotbal la Florica in curte , sper sa nu mai facem cioburi nici un geam , sa nu rupem nici o floare sau sa spargem vreun ghiveci si sa ii batem pe toti jucand in echipa .
Hai ca ma striga mama la masa , apoi vin la tine sa iesim la fotbal . 38 ai la interfon , nu ?
Cel mai bun prieten al tau ,
Alex
P.S. : Nici acum nu am citit mai mult de o suta de pagini din Cuore ; interfonul tau la fel este si el o dilema pentru mine , chiar daca sunt 75 % sigur ca ala e . :))
sâmbătă, 4 septembrie 2010
joi, 2 septembrie 2010
Al XXVll-lea doi
Stau si ma gandesc ca ar fi dragut ca acum la aniversarea a doi ani si patru luni impreuna sa compar relatia noastra cu un copil de aceeasi varsta , care a evoluat treptat la fel ca noi doi . Nu stiam cu ce sa incep , dar uite ca mi s-a aprins un beculet in minte . Relatia noastra in momentul de fata e ca un copil care plange , scanceste si care ne da batai mari de cap . Il dam de la unul la altul , iar ca sa-l potolim facem cu randul . Cateodata ai tu grija de el si esti o mamica minunata si cateodata sunt eu un tata bun care potoleste si calmeaza pruncul agitat . Am observat ca e imposibil sa avem in acelasi timp grija de el , sa-l culcam , apoi sa ne vedem de treburile noastre . In schimb e evident ca avem zile in care suntem foarte aproape sa renuntam la copil , cel mai important lucru ce ne leaga , poate chiar singurul . Dar , sincer nu-mi place comparatia...pentru ca e vorba , oarecum , de trei persoane , iar noi...suntem doar 2 , nu suntem parinti si nici inca nu am realizat ceva atat de considerabil precum un copil .
Mai tii minte...? Erai o copila , aveai un breton ciudat , buzite micute , lucioase , date cu strugurel sau gloss rozaliu , regaseam la tine tot felul de expresii noi , cuvinte autentice tie si cand venea vorba de vestimentatie...ma uimeai cu inventivitatea ta si accesoriile tale nemature , dar dulci si dragi in acelasi timp . Aveai o pofta teribila de viata si asta ma supara de cele mai multe ori , te distrai si erai tot mai misterioasa...nici acum nu cred ca te cunosc indeajuns . Ce e drept , nu stiai pe atunci ce ne asteapta , ne jucam cu focul intr-un fel . E imposibil ca in conditiile acelea doi copii sa se indragosteasca si sa viseze mai mult ca niciodata . Si totusi tot cred ca ceva nepamantesc a fost la mijloc , sigur mosul ala boschetar , din seara de Paste care mi-a zis ca "cea mai amara pe lumea asta e femeia" , nu era in totalitate al strazii si cu toate astea...mereu am avut impresia ca m-a blestemat sa am aceeasi suferinta ca al lui pentru ca nu i-am cumparat berea drept pomana . Spun asta pentru ca a doua zi de Paste cand m-am trezit nu m-am gandit ca trebuie sa ma duc sa ma spal pe fata cu apa in care au fost puse oua si bani , iar apoi sa continui traditia , ci m-am panicat pentru ca era trecut de 12 , ora la care i-am promis batranului ca ii duc o bere , seara trecuta nemaiavand bani pentru a-i cumpara .
In fine...ideea e ca timpul a trecut peste noi , peste tine...si azi esti intr-adevar o femeie . Ai parul minunat , privirea matura , gesturile controlate si vocea de o tonalitate divina . Intreg trupul tau a capat cele mai minunate si dorite reliefari , iar parfumul sau este drog si un adevarat afrodisiac .
Plangi pentru ca ti-e dor , pentru ca-ti pasa , pentru ca daca nu era asa nu erau nici anumite neintelegeri , pentru ca in anumite clipe nu sunt chiar ceea ce-ti doresti sau ce meriti , pentru ca te simti descurajata , pentru ca in momente de cumpana ai prefera sa nu existi sau sa mori . Asta e maturitatea de actualitate care ti se poate citi in ochi .
Relatia asta...e o adevarata traire , iar viata e ca un joc de poker , poker-ul fiind la randul sau un joc . In concluzie relatia este un joc , si cum prea bine stii...fiecare joc are propiile sale reguli , iar regulile nu se schimba in timpul jocului . Punctul nostru de legatura nu accepta schimbari iesite din tipar , iar ca sa castigam fiecare partida a jocului trebuie sa respectam cat mai cu putinta cerintele si sa nu uitam ca jucand facem ceea ce ne reprezinta si ce ne place mai mult .
Nu ma pune acum sa dau totul din casa , mai urmeaza si alte date de doi pentru care trebuie sa-ti scriu . Pana atunci , nu mai lasa copilul sa planga...
Mai tii minte...? Erai o copila , aveai un breton ciudat , buzite micute , lucioase , date cu strugurel sau gloss rozaliu , regaseam la tine tot felul de expresii noi , cuvinte autentice tie si cand venea vorba de vestimentatie...ma uimeai cu inventivitatea ta si accesoriile tale nemature , dar dulci si dragi in acelasi timp . Aveai o pofta teribila de viata si asta ma supara de cele mai multe ori , te distrai si erai tot mai misterioasa...nici acum nu cred ca te cunosc indeajuns . Ce e drept , nu stiai pe atunci ce ne asteapta , ne jucam cu focul intr-un fel . E imposibil ca in conditiile acelea doi copii sa se indragosteasca si sa viseze mai mult ca niciodata . Si totusi tot cred ca ceva nepamantesc a fost la mijloc , sigur mosul ala boschetar , din seara de Paste care mi-a zis ca "cea mai amara pe lumea asta e femeia" , nu era in totalitate al strazii si cu toate astea...mereu am avut impresia ca m-a blestemat sa am aceeasi suferinta ca al lui pentru ca nu i-am cumparat berea drept pomana . Spun asta pentru ca a doua zi de Paste cand m-am trezit nu m-am gandit ca trebuie sa ma duc sa ma spal pe fata cu apa in care au fost puse oua si bani , iar apoi sa continui traditia , ci m-am panicat pentru ca era trecut de 12 , ora la care i-am promis batranului ca ii duc o bere , seara trecuta nemaiavand bani pentru a-i cumpara .
In fine...ideea e ca timpul a trecut peste noi , peste tine...si azi esti intr-adevar o femeie . Ai parul minunat , privirea matura , gesturile controlate si vocea de o tonalitate divina . Intreg trupul tau a capat cele mai minunate si dorite reliefari , iar parfumul sau este drog si un adevarat afrodisiac .
Plangi pentru ca ti-e dor , pentru ca-ti pasa , pentru ca daca nu era asa nu erau nici anumite neintelegeri , pentru ca in anumite clipe nu sunt chiar ceea ce-ti doresti sau ce meriti , pentru ca te simti descurajata , pentru ca in momente de cumpana ai prefera sa nu existi sau sa mori . Asta e maturitatea de actualitate care ti se poate citi in ochi .
Relatia asta...e o adevarata traire , iar viata e ca un joc de poker , poker-ul fiind la randul sau un joc . In concluzie relatia este un joc , si cum prea bine stii...fiecare joc are propiile sale reguli , iar regulile nu se schimba in timpul jocului . Punctul nostru de legatura nu accepta schimbari iesite din tipar , iar ca sa castigam fiecare partida a jocului trebuie sa respectam cat mai cu putinta cerintele si sa nu uitam ca jucand facem ceea ce ne reprezinta si ce ne place mai mult .
Nu ma pune acum sa dau totul din casa , mai urmeaza si alte date de doi pentru care trebuie sa-ti scriu . Pana atunci , nu mai lasa copilul sa planga...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)