sâmbătă, 31 iulie 2010
sâmbătă, 24 iulie 2010
joi, 22 iulie 2010
Dragul meu prieten ,
Prietene ! Scrisoarea asta o sa semene putin cu compunerile noastre despre iarna pe care le citeam cu tremurul emotiilor in fata clasei . Suntem in vacanta de iarna , a doua vacanta de iarna din viata noastra de scolari , si nu e de mirare ca m-am trezit dis de dimineata din cauza colindatorilor mai mari care au biciut strada din fata blocului si care au scos toate blocurile vecine la geam pentru a le vedea tobele , trompetele si costumele de ursi si capre . Fac un zgomot infernal , dar stiu ca astea sunt obiceiurile si incerc sa ma bucur si eu de moment si sa ma amuz de costumatiile lor . Cel mai mult ma distreaza panica fratelui meu , s-a speriat de costumele de afara si a plans pana au plecat colindatorii .
E foarte cald si un aer inchis la mine in camera , dar si daca deschid geamurile o sa dardai de frig . Nu am incotro ! Ce tare ! S-au format minunatele flori de gheata pe geamuri . Deschid cu greu geamul pentru ca e inghetat , dar intr-un final dau drumul aburului sa iasa din camera . Totul e inghetat : pervazul , geamurile , copacul urias din fata blocului , batatorul de covoare , masinile , trotuarul , chiar si treptele din fata blocului , cu toate ca locatarii au varsat sare pentru a le dezgheta . Ce nu-mi place e strada , plina de zapada murdara .
Mi-a spalat mama ghetutele si sunt uscate ! Mananc de zor , apoi te sun sa mergem cu saniile pe maidanul de langa blocul meu . Am facut acolo cu copiii de la bloc un derdelus foarte tare ! Trebuie neaparat sa-l vezi si tu . Sper sa nu-ti uiti manusile acasa , vreau sa ne facem cazemate si sa ne batem intre noi cu bulgari . Deja am gasit un punct strategic perfect , langa un garaj , pentru cazemata noastra . O sa-i facem praf !
Ce-mi place iarna . Tocmai am mancat sarmalute facute de mama . Au fost geniale , iar acum sunt pregatit din cap pana in picioare de "razboi" . Ma duc sa-mi curat "tancul" de la ghena si sa-i pun un pres sau o paturica pe el , sau mai bine nu , pentru ca oricum o dau pe jos si nu vreau sa-i port de grija . Ma duc sa te sun si sa ma incalt repede , vad ca a uitat mama sa-mi zica de temele de vacanta . Te astept pe partie ! Dupa masa sper sa vi pe la mine sa ne jucam pe jocul meu pe televizor , mi-a adus tata niste dischete noi cu jocuri pe care le putem juca in doi .
E foarte cald si un aer inchis la mine in camera , dar si daca deschid geamurile o sa dardai de frig . Nu am incotro ! Ce tare ! S-au format minunatele flori de gheata pe geamuri . Deschid cu greu geamul pentru ca e inghetat , dar intr-un final dau drumul aburului sa iasa din camera . Totul e inghetat : pervazul , geamurile , copacul urias din fata blocului , batatorul de covoare , masinile , trotuarul , chiar si treptele din fata blocului , cu toate ca locatarii au varsat sare pentru a le dezgheta . Ce nu-mi place e strada , plina de zapada murdara .
Mi-a spalat mama ghetutele si sunt uscate ! Mananc de zor , apoi te sun sa mergem cu saniile pe maidanul de langa blocul meu . Am facut acolo cu copiii de la bloc un derdelus foarte tare ! Trebuie neaparat sa-l vezi si tu . Sper sa nu-ti uiti manusile acasa , vreau sa ne facem cazemate si sa ne batem intre noi cu bulgari . Deja am gasit un punct strategic perfect , langa un garaj , pentru cazemata noastra . O sa-i facem praf !
Ce-mi place iarna . Tocmai am mancat sarmalute facute de mama . Au fost geniale , iar acum sunt pregatit din cap pana in picioare de "razboi" . Ma duc sa-mi curat "tancul" de la ghena si sa-i pun un pres sau o paturica pe el , sau mai bine nu , pentru ca oricum o dau pe jos si nu vreau sa-i port de grija . Ma duc sa te sun si sa ma incalt repede , vad ca a uitat mama sa-mi zica de temele de vacanta . Te astept pe partie ! Dupa masa sper sa vi pe la mine sa ne jucam pe jocul meu pe televizor , mi-a adus tata niste dischete noi cu jocuri pe care le putem juca in doi .
Camaradul tau,
Alex
Alex
sâmbătă, 17 iulie 2010
joi, 15 iulie 2010
Dragul meu prieten ,
Incep prin a-ti spune ca a venit vacanta si am terminat cu bine clasa I , stii si tu asta fiindca invatam in aceeasi clasa . Am invatat tot alfabetul si ma descurc destul de bine cu ortografia . Am gasit prin casa niste scrisori mai vechi de ale mamei si citindu-le m-am decis sa scriu si eu o prima scrisoare a mea . Nu am gasit pe altcineva caruia sa-i trimit scrisoarea pentru ca in afara de tine sunt parintii mei cu care pot vorbi mereu , fratiorul meu mai mic care abia invata sa vorbeasca , iar cand vine vorba de alte cunostiinte sau rude ma gandesc ca mi-ar fi rusine sa le trimit o scrisoare . Habar nu am ce sa-ti scriu , dar stiu ca trebuie sa umplu coala . A ! Am gasit prin casa la tata in dulapul cu scule niste sarma colorata , e portocalie cu spirale verzi . Stii prea bine la ce ne foloseste ! O sa facem cele mai marfa coliere din castane . Abia astept sa ne cocotam in castanul ala mare din fata clubului copiilor .
Ma gandesc acum ca ar fi o solutie si scrisorile astea , nu m-ar mai certa mama ca termin aiurea impulsurile la telefon . Apropo ! Oare si in clasa a doua o sa ne sunam in legatura cu temele ? Cred ca da , mereu se intampla sa nu fie vreunul atent cand ni se da tema .
Din toamna nu o sa mai fim cei mai mici din scoala . Abia astept sa rad si eu de noii bobocei . Ca tot veni vorba de toamna , eu o sa cam inchei micuta mea scrisoare pentru ca am de scris si cinci pagini din caietul ala special de vacanta , altfel nu ma lasa mama sa ies afara si deja au inceput copiii sa bata la usa . Oricum nu o sa ies sa joc "tarile" in spate , stiu ca cel mai bun prieten ma asteapta la 1 jumate la el sa ne uitam la "Dragon Ball Z" , apoi trebuie sa adunam castane pentru sarma pe care am gasit-o . Vom face cele mai tari coliere !
Al tau prieten si coleg ,
Alex
Ma gandesc acum ca ar fi o solutie si scrisorile astea , nu m-ar mai certa mama ca termin aiurea impulsurile la telefon . Apropo ! Oare si in clasa a doua o sa ne sunam in legatura cu temele ? Cred ca da , mereu se intampla sa nu fie vreunul atent cand ni se da tema .
Din toamna nu o sa mai fim cei mai mici din scoala . Abia astept sa rad si eu de noii bobocei . Ca tot veni vorba de toamna , eu o sa cam inchei micuta mea scrisoare pentru ca am de scris si cinci pagini din caietul ala special de vacanta , altfel nu ma lasa mama sa ies afara si deja au inceput copiii sa bata la usa . Oricum nu o sa ies sa joc "tarile" in spate , stiu ca cel mai bun prieten ma asteapta la 1 jumate la el sa ne uitam la "Dragon Ball Z" , apoi trebuie sa adunam castane pentru sarma pe care am gasit-o . Vom face cele mai tari coliere !
Al tau prieten si coleg ,
Alex
marți, 13 iulie 2010
Victoria - Capitolul I
Mai ramasesera cinci ani pana ca cel de-al doilea razboi mondial sa izbucneasca , mai exact e vorba de anul 1932 . In cea de-a doua zi a lunii lui gustar , intr-o casa modesta din comuna Reviga a judetului Ialomita , o tanara femeie urma sa devina mamica dandu-i nastere unei copile sanatoase si frumoase , cu ochii curati caprui , cu parul ce urma sa fie unul de-a dreptul intunecat , iar buzele rozalii ii erau umezite de primele lacrimi din viata ei , in acelasi timp fiind prima gustare sarata . Au botezat copilul cum este crestin , i-au rupt turta ca dupa obiceiurile romanesti si au incercat sa o creasca cu grija si dragoste , fiind primul copil al tinerei familii .
Intre timp au mai aparut in ograda cinci baieti , ar fi trebuit sa fie sase insa unul s-a prapadit de la nastere . Sora cea mare , cu numele de botez Victoria si strigata de cei cunoscuti Victorita , a fost ca o a doua mamica pentru fratii mai mici . Era o familie mare , cu diferente considerabile de varsta intre cei sase copii , dar nici conflictele politice , nici militare si nici comunismul din acea vreme nu au reusit sa-i desparta . In schimb fiecare dintre ei s-a maturizat si a fost nevoit sa paraseasca cuibul natal . Unii au venit la Bucuresti , altii pe langa capitala , si anume in Jilava , dar au ramas si vreo 3 in sat . Acolo cei trei fii ramasi s-au ajutat si au ridicat cu mana lor cate o casa pentru fiecare , inclusiv pentru Victoria , care devenise o femeie exact cum era mama ei cand a adus-o pe lume . In acea perioada si-a gasit barbat si au trait impreuna o considerabila perioada de timp . Au facut nunta mare in sat , iar Victoria a purtat intaia oara rochia alba de mireasa .
Intre timp au mai aparut in ograda cinci baieti , ar fi trebuit sa fie sase insa unul s-a prapadit de la nastere . Sora cea mare , cu numele de botez Victoria si strigata de cei cunoscuti Victorita , a fost ca o a doua mamica pentru fratii mai mici . Era o familie mare , cu diferente considerabile de varsta intre cei sase copii , dar nici conflictele politice , nici militare si nici comunismul din acea vreme nu au reusit sa-i desparta . In schimb fiecare dintre ei s-a maturizat si a fost nevoit sa paraseasca cuibul natal . Unii au venit la Bucuresti , altii pe langa capitala , si anume in Jilava , dar au ramas si vreo 3 in sat . Acolo cei trei fii ramasi s-au ajutat si au ridicat cu mana lor cate o casa pentru fiecare , inclusiv pentru Victoria , care devenise o femeie exact cum era mama ei cand a adus-o pe lume . In acea perioada si-a gasit barbat si au trait impreuna o considerabila perioada de timp . Au facut nunta mare in sat , iar Victoria a purtat intaia oara rochia alba de mireasa .
luni, 12 iulie 2010
sâmbătă, 3 iulie 2010
vineri, 2 iulie 2010
Simpla comparatie
Turnand viata intr-o halba de bere , putem asocia lucrurile bune cu berea rece si savuroasa , iar problemele si necazurile sa zicem ca ar fi spuma seaca de deasupra . Asadar noi suntem barman-ul propriei halba cu viata . Noi suntem singurii capabili in a ne controla soarta . Putem fi atenti si sa ne bucuram de bere ( prefer sa folosesc in continuare termenii comparativi ) turnand cu grija bautura in halba inclinata , ca intr-un final sa avem parte de cat mai putina spuma . In cazul antitetic , varsam berea cu o grasa bezmeticire . Cu ce ne alegem ? In mod normal cu putina bere si cu un mare volum de spuma ce se va scurge in afara halbei plina de necazuri .
Fragmentul de mai sus reprezinta doar lied-ul acestui post . Astea fiind spuse si uitandu-ma la halba mea , observ ca am nevoie de ceva timp pentru a se linisti berea ca nu cumva spuma sa nu mai poata fi controlata . Timp dupa care sper din tot sufletul sa mai gasesc ceva bere pentru a inlocui spuma pe care o astept sa dispara . Momentan incerc totusi sa gust din bere , dar inca nu ii pot simti savuarea datorita spumei . As minti daca as spune ca nu am avut parte de multa bere in ultimul timp , dar nu stiu de ce de fiecare data cand am parte de bere dupa mult timp de spuma urmeaza un cutremur ce-mi agita halba . Spuma reluandu-si suprematia . Poate ca de data asta am avut parte de mai multa bere ca niciodata si speram ca pe viitor sa fie cat mai putina spuma , nu sa ma tem de spumele albe din halba . Astept sa se limpezeaza , dar partea mai urata e ca nu trebuie sa las berea prea mult sa se potoleasca . Risc sa se trezeasca , sa se incalzeasca si sa o pierd in totalitate . Vreau un sprijin pentru a-mi inclina halba , apoi sa torn usor bere proaspata .
Care e berea sau ce reprezinta spuma in viata mea ? Conteaza mai putin...ideea e ca toti tinem in mana toarta propriei halbe si ar fi pacat sa uitam ca cu putina rabdare , ajutor si vointa la un moment dat putem avea parte doar de bere .
Trist e ca intr-o zi vom ajunge doar o halba goala , fara suflet , dar acea halba va reprezenta punctul de plecare pentru urmasi . Ei vor repeta in mod asemanator aceeasi poveste , cu bere si spuma in mare parte a timpului .
Fragmentul de mai sus reprezinta doar lied-ul acestui post . Astea fiind spuse si uitandu-ma la halba mea , observ ca am nevoie de ceva timp pentru a se linisti berea ca nu cumva spuma sa nu mai poata fi controlata . Timp dupa care sper din tot sufletul sa mai gasesc ceva bere pentru a inlocui spuma pe care o astept sa dispara . Momentan incerc totusi sa gust din bere , dar inca nu ii pot simti savuarea datorita spumei . As minti daca as spune ca nu am avut parte de multa bere in ultimul timp , dar nu stiu de ce de fiecare data cand am parte de bere dupa mult timp de spuma urmeaza un cutremur ce-mi agita halba . Spuma reluandu-si suprematia . Poate ca de data asta am avut parte de mai multa bere ca niciodata si speram ca pe viitor sa fie cat mai putina spuma , nu sa ma tem de spumele albe din halba . Astept sa se limpezeaza , dar partea mai urata e ca nu trebuie sa las berea prea mult sa se potoleasca . Risc sa se trezeasca , sa se incalzeasca si sa o pierd in totalitate . Vreau un sprijin pentru a-mi inclina halba , apoi sa torn usor bere proaspata .
Care e berea sau ce reprezinta spuma in viata mea ? Conteaza mai putin...ideea e ca toti tinem in mana toarta propriei halbe si ar fi pacat sa uitam ca cu putina rabdare , ajutor si vointa la un moment dat putem avea parte doar de bere .
Trist e ca intr-o zi vom ajunge doar o halba goala , fara suflet , dar acea halba va reprezenta punctul de plecare pentru urmasi . Ei vor repeta in mod asemanator aceeasi poveste , cu bere si spuma in mare parte a timpului .
Abonați-vă la:
Postări (Atom)