Ma termini! Ma faci sa zgarii foaia asta seaca cu pixul. O fac franjuri, cum mi-ai facut si tu gandurile. Definesti frigul si caldura mai bine ca oricine, fara sa dai vreo explicatie. Pur si simplu existi. Traiesti intr-o mare lume. Alergi, respiri si te manifesti intr-un univers, al meu. Calci pe plaja gandurilor mele, lasi urme adanci; ma stradui sa trag de valuri pentru a le curata. Degeaba. Mintea mi-e infinita si nu te mai saturi din explorarea ei. Ba mai mult, faci castele, floricele si vulcani din gandurile mele de nisip. Cat de usor imi poti modela conceptele... Dar, o plaja dezvirginata e una perfecta. Da, mana ta poate atinge utopia. Fericirea-i divinul.
Cred ca o sa limpezesc marea. Nu-mi plac ruinele. Pana mai faci tu o cetate, le voi repara eu pe cele din urma. Nu ma astepta, cu siguranta ne vom uni nisipul de pe maini atunci cand...
